Constipația la sugari și copii

Generalități

Constipația funcțională este o problemă comună în copilărie, cu o prevalență estimată de 3% în întreaga lume.

La 17% până la 40% din cazurile de constipație la copil debutul e în primul an de viață.

Constipația se asociază adesea cu defecații rare sau dureroase, cu incontinență pentru fecale sau dureri abdominale, provocând neplăceri copilului, cât și familiei.

Deși constipația poate avea multe cauze, majoritatea copiilor care au acest simptom nu au o boală anume, care să poată fi considerată responsabilă.

În cazul sugarilor, constipația se poate instala și la sugarul alimentat la sân, dar și la cel alimentat cu formulă de lapte. Important, în primul caz, rămâne modul de alimentație al mamei și regimul igienic al acesteia. În al doilea caz, tipul de formulă utilizată joacă un rol extrem de important în apariția și dezvoltarea constipației sugarului.

Mecanism

Criterii care definesc constipația la copiii sub 4 ani :
  • consistență crescută a materiilor fecale
  • cantitate redusă de materii fecale
  • eliminare cu dificultate, însoțită frecvent de durere, a materiilor fecale (la mai mult de 2- 3 zile)
  • iritabilitate, apetit diminuat sau / și senzație de sațietate precoce, care se ameliorează imediat după ce se elimină un scaun voluminos.

Tranzitul intestinal normal este definit ca 1-3 scaune zilnic. Constipația – mai putin de 3 scaune pe săptămână.

Eliminarea dificilă a scaunului poate fi observată încă din momentul nașterii: primul scaun, cunoscut sub denumirea de meconiu, poate fi un scaun gros, greu de eliminat sau fără a se putea elimina în absența intervenției medicamentoase, putând fi un semn al unor afecțiuni digestive mai severe pentru al căror diagnostic corect sunt necesare investigații suplimentare.

La vârste mai mari, constipația se poate asocia cu stagnare ponderală, infecții urinare, anemii, producând agitație, inapetență, falimentul creșterii, atunci când simptomele persistă nepermis de mult.

Scala Bristol de apreciere a aspectului și consistenței scaunului

* Frecvența, forma, consistența și conținutul scaunelor pot fi indicii valoroase pentru patologia digestivă.Scala Bristol este folosită pentru stabilirea eficienței diferitelor tratamente.

Factori predispozanți

Pot predispune la constipație:
  • profilul genetic al părinților,
  • obiceiurile alimentare ale mamei care alăptează (de exemplu, alimentație săracă în fibre, regim excesiv carnat, lichide în cantitate redusă),
  • stresul, lipsa de odihnă, intervenții chirurgicale la nivelul micului bazin.
În cazul sugarilor:

  • hipogalacția maternă,
  • insuficiența enzimatică cvasifiziologică de după naștere,
  • copilul predispus la colici abdominale,
  • înfometarea,
  • megadolicocolonul congenital, adesea subestimat ca entitate clinică.
În cazul copiilor mai mari:
  • alimentația pare a fi un prim factor care induce constipație,
  • deprivarea afectivă, mai ales în cazul copiilor în plasament,
  • frica produsă de eliminarea repetată a unor scaune foarte tari.
Trecerea de la pampers la oliță poate fi un alt factor de stres care duce la apariția constipației din următoarele motive:
  • copilul nu este pregătit să folosească olița / toaleta
  • a avut un scaun tare cu dificultăți și durere la eliminare.

Recomandări terapeutice privind constipația funcțională la copii

*conform ghidului ESPGHAN, NASPGHAN

Se recomandă
Se recomandă o activitate fizică normală.
Se recomandă un aport normal (nu crescut) de lichide.
Experții recomandă demistificarea, explicarea si ghidarea pentru antrenamentul la oliță a copiilor care au vârsta de cel puțin 4 ani
Nu se recomandă
Nu există date științifice care să susțină aportul crescut de fibre
Administrarea de rutină de pre și probiotice nu e recomandată
Terapia comportamentală nu e recomandată de rutină, ci doar la copiii cu constipație și tulburări de comportament.

Ce putem face?

Așa DA

Așa NU

Alimentația exclusivă la sân în primele 6 luni, cu recomandarea menținerii alăptării până la 2 ani.

 

În cazul copiilor mici, utilizarea formulelor de lapte adaptate pe nevoile individuale

 

Igiena locală  corectă (spălare zonală cu jet de apă călduță postdefecare, prosoape de unică utilizare sau individuale, lenjerie intimă din bumbac alb ușor de dezinfectat).

 

Schemă de tratament recomandată:

  • microclisme - 1 / zi, timp de 3-6 zile
  • administrarea de lactuloză până la normalizarea scaunului
  • utilizarea suplimentelor alimentare cu combinații de fitoextracte standardizate, cu acțiune eficientă și delicată

Obiective tratament - reluarea reflexului de defecație prin :

  • reducerea consistenței materiilor fecale
  • reglarea frecvenței scaunelor

Tratamentul durează minim 2 – 3 luni și necesită răbdare
Tratamentul se întrerupe după o lună de la dispariția simptomelor

Stimularea rectală cu termometrul – poate provoca leziuni interne.
Folosirea abuzivă a supozitoarelor
Utilizarea laxativelor agresive.
Oprirea tratamentului recomandat.

Bibliografie

1. http://fr.medipedia.be/constipation/testimonial_constipation-enfants-solutions_58 Constipation chez les enfants: que faire? Michèle Scaillon, HUDERF
2. http://www.romecriteria.org/criteria/
3. http://www.worldgastroenterology.org/assets/downloads/fr/pdf/guidelines/constipation_fr.p
4. http://www.cps.ca/fr/documents/position/constipation-fonctionnelle
5. http://www.sfpediatrie.com/
6. http://pap-pediatrie.com/files/mouterde-2009.pdf
7. Peppas G, Vanelis A, Mourtzoukou E, Falagas M, Epidemiology of constipation in Europe and Oceania: a systematic review, BMC Gastroenterology 2008, 8:5
8. http://www.umfiasi.ro/cancerul colonului,2012
9. http://www.bizpharma.ro/biznews/biznews-28-05-2015/
10. http://www.babycenter.fr/l8700095/les-selles-de-b%C3%A9b%C3%A9-en-images Les selles de bébé en images
11. http://www.wakehealth.edu/News-Releases/2014/Potty_Training_Before_Age_2_Linked_to_Increased_Risk_of_Later_Wetting_Problems,_Research_Shows.htm
12. Evaluation and Treatment of Functional Constipation in Infants and Children: Evidence-Based Recomendations From ESPGHAN and NASPGHAN – M.M. Tabbers, C. DiLorenzo, M.Y. Berger, C. Faure, M.W. Langendam, S. Nurko, A. Staiano, Y. Vandenplas and M.A. Benninga
×